Thursday, June 11, 2009

Cu gandul la voi...



Ce ati reusit voi sa faceti!!...ce tineri ne-ati avut...ce bine ne-ati crescut...si cu ce?!...cu de toate,nu cred ca ne-a lipsit ceva...cred ca povestea voastra sperie pe multi din ziua de azi...nu cred ca va pare rau...cum de nu v-ati gandit voi mai intai sa fiti putini egoisti si sa va bucurati de putina libertate inainte sa aveti copii?!...nu va vad sa va para rau de ceva acum...nu cred ca regretati ca ati sacrificat tot pentru noi...din cauza voastra cred ca se poate..hai va iubesc!






4 comments:

Littledarling said...

Cat de sensibil esti..si ce frumos poti sa expui sentimentele, ma bucur ca am asa un frate transparent si nu prefacut cum este majoritatea generatiei de azi.
Te puuup

Anonymous said...

Au trecut ani astia asa de repede
iti dai seama 3o de ani,si voi sunteti deja maturi,mari frumosi exact asa cum ne-an dorit mereu ,a fost frumos si cu bune si cu mai putin bune , ne -am si distrat si voi ati fost cu noi tot timpul , am fost si in vacante inpreuna , super ,avem milioane de poze si amintiri suntem foarte "bogati" si foarte fericiti pentru tot ce am facut pina acum ,si va dorim si voua la toti .cei tineri din toata familia noastra .pupici
cu toata dragostea

Anonymous said...

Wow! what a beautiful pictures. I am happy for you that you had all that love, now you must be a loving person, your parents did a great job with their kids.

Bella

Anonymous said...

Da,e posibil ca povestea noastra sa sperie pe unii.Nu m-am gandit niciodata la treba asta,dar sa sti ca nu ne-am fortat cu ceva pentru ea,a venit totul de la sine,asa a fost sa fie,sa ne gasim din prima si de devreme.Nimic nu trebuie fortat pentru ca totul vine singur la un moment dat.
Vezi tu!!eu consider asta un noroc,dar pentru altii inseamna ca si-au ratat viata,ca nu s-au distrat destul,ca nu au cunoscut mai multe persoane,ca nu si-au facut un rost inainte,ca au crescut la copii prea de devreme.Da!,pe astia ii sperie povestea noastra,dar dupa ce trec niste ani,incep sa ne invidieze,ca am rezistat atat,ca avem copiii mari,ca nu am ratat nici un concediu,ca am putut sa facem atatea si atatea,chiar daca ne-am casatorit devreme si am avut copii mici,ceea ce ei nu credeau ca se poate.Uite! ca se poate,dar trebuie sa mai vrea si D-zeu,ca altfel degeaba te dai peste cap.
Cat priveste sacrificiul,sa sti ca nu ne-am sacrificat prea tare,am cautat sa traim cu totii la nivelul la care eram,cu toate ca a fost greu uneori,dar asa e ,mereu e ceva mai greu,la orice nivel.
Tot ce am vrut sa intelegeti,a fost ca voi trebuie sa treceti,neaparat,la alt nivel si vad ca ati inteles foarte bine.
Noi nu am pierdut nimic,pentru ca distractia,pe timpul nostru era in casa cu prietenii,sau la ei acasa si eram mereu cu voi.Acolo ne preparam singuri bauturi,ascultam muzica,dansam.Asta era!Fiecare isi traieste timpurile lui,important e sa le traiasca frumos si sa isi creeze amintiri frumoase.
Nu ne pare rau de absolut nimic si nu regretam absolut nimic,din contra,suntem fericiti din punctul asta de vedere.Da! se poate,importanta e dragostea si respectul reciproc.
Si noi va iubim,Jeane!
Vio