Sunday, April 19, 2009

La vita e bella...

Ma simt minunat...pt ca pot pune un zambet pe fata,pentru ca anul asta ma simt altfel.Pentru ca gasesc din ce in ce mai mult pacea aia sufleteasca de care aveam nevoie...pentru ca sunt inconjurat de oameni minunati si plini de optimism de la care reusesc in sfarsit sa inteleg ce au sa-mi transmita...pentru ca nu-i lovesc inapoi cu negativism cand incearca sa ma ajute cu un sfat sau doua...
La inceputul anului mi-am propus sa schimb tot ce insemna incapatanare,orgoliu, mandria,atotstiinta pe care credeam ca o am...mi-am propus sa accept sfaturi,sa analizez mai bine ce vine spre mine inainte sa spun nu...mi-am propus sa caut sa inteleg mai bine pe cei din jurul meu,sa dau fara sa mai cer...mi-am propus sa am rabdare...Din cauza asta sunt happy astazi...pentru ca se poate.Pentru ca pot intelege mai bine notiunea de empatie...si o pot aplica mai bine.
Deci nu stiu daca intelegeti cat de bine ma simt...ca nu mai astept sa primesc.Cat de bine e cand pot aduce un zambet pe fata...cat de bine e cand incerc sa dau un sfat,imi este retezat si nu ma mai supar.Cat de bine e cand pot face o surpriza cuiva sau cand iau un cadou si aud ca nimeni n-a mai facut asa ceva..Cat de norocos ma simt ca am familia sanatoasa...ca pot fii mai simplu,ca pot rezuma totul la faptul ca e totul linistit...ca ma pot ruga,ca pot crede,ca am ganduri care-mi aduc liniste,ca pot pune in balanta...ca pot spune asta si la altii.Ca pot merge adanc in inima mea si o pot deschide ca pe o carte.Ca pot rasfoii paginile trecutului si pot pune in balanta ce a fost bine si rau...si ca-mi pot cunoaste mai bine pamantul din care am fost creat...privind optimist spre viitor cu bratele deschise gata sa cred in primul semn de iubire...
Pot sa iubesc din nou...pot vedea mai mult de doua culori...pot zambii chiar daca nimic din ceea ce fac nu este primit si apreciat cum ar trebuii...chiar daca incerc sa spun cuvinte frumoase si nu sunt primite...
Pot sa ma respect...pot spune si eu ce vreau de la viata...si simt ca vor venii,cu rabdare...nu mai jignesc,ma controlez mai bine...nu ma mai bat cu morile de vant...
Cel mai mult ma bucur ca am fost la Biserica si am facut-o pe mama mai fericita...si am avut un zambet langa mine...
Ce bine e cand iei masa in familie si ai un zambet langa tine...ce bine cand te imbraci cu ce te simti mai frumos ca sa iesi intr-un barulet de 20 de persoane , sa dansezi salsa...
Pentru cei care se intreaba de ce trecem prin incercari sau confuzie sau viata le-a dat o palma ca de,vorba lui Leo:"Viata nu e un tort cu frisca...e vasta si complexa" le dau un sfat:mergeti adanc in inima...cautati ce simtiti su adevarat,analizati de ce simtiti asa?pune-ti in balanta...meditati sau rugati-va...cautati un gand ce va aduce liniste si ramaneti cu sentimentul acelui gand...dar mergeti adanc in inima nu in minte...pentru ca avem un creier ciudat care cateodata chiar fara sa vrea ne face sa simtim lucruri pe care l-am antrenat sa ne faca sa simtim...
...iar eu ma bucur ca am vise ce nu mor chiar daca in noapte amintirile ma dor inlacrimate-n haul uni gand...

4 comments:

Littledarling said...

Cand simti ca ai sufletul usor...acesta e un semn ca fericirea a inceput sa te atinga..fiindca doar acolo o poti cintarii.

Anca said...

Foarte frumos, Ionut draga,

Ma bucur ca ai ajuns sa gandesti asa. Ma bucur ca ai reusit sa-ti darami zidurile pe care poate din imaturitate... ti le ridicase-si in jurul tau... Faptul ca acum gandesti asa... te ajuta pe tine sa iti fie mai bine sa iti faci viata frumoasa asa cum ti-ai intitulat acest post. Filmul cu acest nume este un film exceptional si o lectie de viata din care toti ar trebui sa invatam multe!
Eu cred ca la un moment dat toti trecem prin crize existentiale si avem impresia ca nu mai e nici o iesire... dar iesirea e foarte aproape de noi... e credinta in Dumnezeu! Si apoi toate vin usor si lin...
Te pup,

Anca

Anonymous said...

Era si timpul,Jane! sa mai domolesti taurul ala din tine si sa vezi lucrurile mai detasat,mai cu incetinitorul.Ma bucur sa vad ca ai devenit ceva mai intelept,ca ai inceput sa vezi dincolo de cuvinte,sa vezi sentimente,sa vezi iubirea pe care ti-o dau ceilalti nu neaparat prin cuvinte frumoase,ci prin interesul pe care il au ca tu sa fi un om bun,intelegator,rabdator,bine educat si cultivat,iar credinta face parte din cultura.Faptul ca ai fost la biserica o face fericita pe mama ta,dar important este sa te faca fericit pe tine si asta vine cu timpul,cu rabdare,cu dezvaluirea unor taine,cu revelatii pe care o sa le ai si o sa-ti dai seama ca nimic nu e intamplator,cu empatia pe care trebuie sa o ai fata de Isus Hristos.Bine-nteles ca cel mai bine te simti in biserica cand esti langa cineva apropiat,cineva drag,cand simti ca impreuna formati un intreg,asa cum este si Sf. Treime,care formeaza un"Intreg".Asa vad si eu Duminica cateva perechi tinere,carora le sta minunat mana in mana,rugandu-se impreuna.Si ai sa mai vezi o chestie,cand iesi din biserica,parca esti mai usor,parca plutesti uneori.
Imi place foarte mult cum scri si cum gandesti in ultimul timp.Sa sti ca asta e viata,e o lupta continua cu tine insuti si mai ales cu egoismul care este in fiecare din noi si pe care trebuie sa-l anihilam,pentru ca cel mai important in viata este cum ne purtam cu ceilalti,ce cuvinte le spunem,pentru ca ,uneori,un cuvant loveste atat de naprasnic ca nici nu iti dai seama si are repercusiuni mari in timp.
Tot ceea ce spui tu aici asa de frumos are o denumire exacta,se numeste SMERENIE si intradevar ai un sentiment de bucurie cand incepi sa o aplici,cand incepi sa o intelegi,cat de liber te simti atunci cand nu mai astepti nimic de la ceilalti.
Sa sti ca acum poate ca te dor amintirile din noapte,dar te asigur ca va venii o vreme cand iti vor aduce bucurie,asa cum imi aduc mie amintirile cu voi cand erati mici,cu vacantele si concediile petrecute impreuna,cu concursurile de dans la care toata sala striga:I-O-NUT;I-O-NUT,cu momentul cand va aducea acasa de la maternitate si erati un nou membru al familiei si multe altele,care vin noaptea fara sa vrei si nu le poti opri si nici nu vrei sa le opresti.
Cred ca tot ce ai scris ,ai scris din inima,cu toate ca observ si o usoara ironie la adresa celor care iti reteaza sfaturile.Nu poti sa te simti bine cand cineva procedeaza asa,dar e bine ca nu te superi,lasa-l in plata lui,tu ai incercat sa-i spui ceva.
VIO

Anonymous said...

Daca iubim, ascultam, rabdam,ne bucuram,este minunat si mai ales daca credem si speram.Restul vine incet incet exact cind ne astetam mai putin.M-am bucurat ca ai fost la INVIERE ,si astept in continuare bucurii si ginduri frumoase de la tine si de la surioara ta.pentru mine ca mama ,sunt adevarate comori sufletele si trairile voastre . PUPICI.